Salut,

Ciubotica cucului este o planta extrem de raspandita la noi, o planta pe care si tu ai admirat-o cu siguranta, fiind larg utilizate ca planta decorativa.

O cunosti sub numele de primula si sunt mari sanse s-o fi oferit-o in dar, primavara, cuiva drag 🙂

Este adevarat ca ceea ce gasim in florarii, de culori atat de diverse, reprezinta hibrizi obtinuti din planta salbatica, care de regula are flori galben –aurii sau albe.

 

Cum o recunosti

Ciubotica cucului(Primula Officinalis) este o planta erbacee perena, inalta de 15-30 cm, care traieste in zone alpine, pajisti si paduri de castan si fag.

Are rizom scurt, frunze ovate sau alungit ovate, foarte variate, la vârf obtuze, la baza contrase brusc, rugoase pe margini, crenate sau ondulate, pe dos paroase, uneori tomentoase; petiol aripat.

Tulpina se termina cu un manunchi des de flori, adesea inclinate in jos, mari si parfumate, cu un parfum asemanator mierii, de culoare galben aurii sau albe, care de dezvolta primavara. Florile au 5 pete portocalii sau cu un inel.

Fructul este o capsula elipsoidala cu pereti subtiri, seminte inchis brune, verucoase.

Planta apartine familiei Primulaceae sub denumirea de ciubotica cucului adunandu-se aproximativ 400 de specii.

Substante active

Radacina este foarte bogata in saponine (5-10%) dintre care cea mai importanta este primulina careia planta ii datoreaza proprietatile expectoranta si mucolitica.  Speciile primula veris si primula vulgaris contin doua derivate ale acidului salicilic, primaverina si primulaverina, cu proprietati analgezice, antiinflamatoare si antireumatice binecunoscute.

Este vorba despre aceleasi proprietati pe care le are aspirina care contine acid acetilsalicilic, un produs de sinteza a acidului salicilic.

Florile contine flavonoizi si carotene, eficiente in tratarea migrenelor si a cefaleelor datorita actiunii antispastica si sedativa.

Proprietati terapeutice

Substantele active din planta ii confera proprietati analgezice, antiinflamatoare, antispastice, astringent, calmante, diuretice, expectorante.

Modalitati de folosire

1. Infuzie: o lingurita cu varf de planta la 250 ml de apa oparita. Se acopera si se lasa cateva minute.

Se foloseste pentru tuse, bronsita, astm bronsic, raceala, reumatism.

Este de asemeni utila pentru copii cu stari de hiperactivitate si stari de nervozitate.

2. Decoct din radacina pentru tuse, bronsita, astm bronsic, raceala, reumatism, calculi la vezica. Se obtine prin fierberea a 4 gr. de radacina maruntita la o cana de apa.

Extern, impachetarile cu acest decoct sunt utile pe a trata contuzii, luxatii, pete pe piele, piele iritata dupa o expunere prelungita la soare, artrita, guta.

3. Vin se obtine astfel:  se umple o sticla de 2 litri cu flori proaspete de ciubotica cucului, fara a fi indesate, peste care se adauga vin natural, curat, pana florile sunt acoperite. Se astupa sticla cu un dop de pluta si se  lasa sa stea la soare timp de 14 zile.

Este foarte eficient in afectiunile cardiace. Se iau 3 linguri de vin pe zi.

4. Ulei cu rol in prevenirea si tratarea afectiunilor cardio-vasculare, tonificarea inima, combaterea inflamatiei miocardului si hidropiziei, ajuta la eliminarea calcililor vezicali.

De asemenea, este extrem de benefica in maximizarea fertilitatii femeilor si combaterea infertilitatii deoarece ajuta la modificarea si mentinerea mucusului cervical in favoarea ovulatiei si astfel, a conceptiei. Ajuta si la reechilibrarea hormonala a femeilor, astfel incat ele sa poata sesiza si calcula mai usor perioada ovulatiei pentru a ramane insarcinate mai repede.

Se administreaza inainte de ovulatie.

Doza zilnica recomandata nu trebuie sa depaseasca 3000 mg/zi. De obicei se recomanda o doza de 1500 de grame, sub forma de pastile, achizitionate de la orice magazin cu produse naturiste. Pentru mai multa siguranta, se vor urmari indicatiile de pe prospect si se va cere sfatul unui medic.

Ciubotica cucului se regaseste in compozitia unor ceaiuri terapeutice.

Iata cateva astfel de ceaiuri:

1. ceai pentru insomnie

• 50 gr. ciubotica cucului;
• 25 gr.flori de levantica;
• 10 gr. sunatoare;
• 15 gr. con de hamei;
• 5 gr. radacina de odolean;

Se infuzeaza 1 lingurita cu varf din acest amestec la 250 ml de apa timp de 3 minute. Ceaiul se bea seara, inainte de culcare, fierbinte. Il poti indulci cu putina miere.

Acest ceai are acelasi efect ca soniferele, cu mentiunea ca el nu distruge sistemul nervos ci inlatura doar tulburarile nervoase.

2. ceai depurativ de primavara- prin efectul sau depurativ, ciubotica cucului elimina toate substantele toxice care duc la artrita (guta) si boli reumatice. In combinatie cu celelalte plante efectul sau este amplificat.

• 50 dr ciubotica cucului
• 50 gr mladite de soc (muguri tineri care rasar primavara)
• 15 gr frunze urzici tinere
• 15 gr. radacina de papadie

Se infuzeaza 1 lingurita cu varf din acest amestec la 250 ml de apa timp de 3 minute si se beau 2 cani pe zi.

3. ceai cardiac– ciubotica cucului este un excelent efect de tonifierie a inimii avand un efect iesit din comun asupra inflamatiei miocardului, a hidropiziei ( acumularea anormala de apa sub piele sau in tesuturi; se mai numeste si edem) si a tendintei spre apoplexie (1. pierdere brusca a cunostinței si a sensibilitatii, cauzata de obicei de o hemoragie cerebrala; atac, dambla, ictus apoplectic. 2. Con­centrare brusca de sange intr-un organ. )

• 50 gr ciubotica cucului;
• 30 gr paducel;
• 20 gr frunze de urzici;

Se infuzeaza 1 lingurita cu varf din acest amestec la 250 ml de apa timp de 3 minute si se beau 2- 3 cani pe zi.

Recoltare si pastrare

Partile folosite in scop medicinal sunt radacina, frunzele si florile

Frunzele si florile se recolteaza in aprilie- mai, iar radacinile in octombrie-noiembrie.

Contraindicatii:

• Nu se recomanda persoanelor alergice la aspirina.
• Este contraindicate femeilor care au ramas insarcinate pentru ca poate provoca contractii si declansa avortul spontan.
• De asemenea, planta este contraindicate pentru persoanele care au suferit o operatie sau iau anticoagulante.

Inchei aici prezentarea acestei plante. Sper ca informatia din acest articol sa-ti fie utila!

In articolul urmator vom discuta despre leucoree.

Cu prietenie,

Elena Badea.

Surse:

Maria Treben, Sanatate din farmacia domnului, pag. 16

Paola Mancini, Plante medicinale, recunoastere si uz terapeutic, alimentar, aromatizant, cosmetic., pag 50

Comments

comments