Bine ne-am regasit!

Asa cum am promis in articolul trecut, vom incepe calatoria noastra prin lumea plantelor cu efecte de calmare a durerii. Prima planta pe care o vom explora impreuna este salcia supranumita si aspirina naturala.

Louis Farrakhan spune ca “Istoria este ghidul nostru, iar fara cunostinte de istorie, suntem pierduti”  de aceea mi se pare firesc sa incep aceasta prezentare printr-un scurt periplu prin istorie.

Primele atestari documentare ale utilizarii scoartei de salcie ca medicament dateaza din secolul IV inainte de Hristos, cand Hipocrat isi sfatuia pacientii sa mestece scoarta de salcie pentru a reduce febra si inflamatia. Dar ea a fost folosita la scara mult mai larga. S-au gasit dovezi in acest sens la amerindieni, in Asia si in Europa.

In 1829, oamenii de stiinta din Europa au identificat ceea ce a fost considerat a fi ingredientul activ din scoarta de salcie- un compus chimic numic salicin.

Dar extractia de salicin din plante era costisitoare si mare consumatoare de timp. Datorita popularitatii sale in crestere, compania germana Bayer creeaza in 1852 primul derivat sintetic denumit acid salicilic. Curand s-a observant ca acesta cauza ulcere si sangerari la nivelul tractului gastro-intestinal. Asa ca Bayer a continuat cercatarile si a dezvoltat o forma mai putin aspra de acid salicilic denumita acid acetilsalicilic, aspirina de astazi.

In forma sa naturala, salicinul trece prin tractul gastro- intestinal fara sa-l irite, devenind saligenin si glucoza. Saligeninul este oxidat in ficat si in sange transformandu-se in acid salicilic care are efecte de alinare a durerii. Procesul de conversie dureaza cateva ore, astfel incat efectele nu vor fi resimtite imediat (ca in cazul aspirinei), dar se mentin mai multe ore.

Exista multe specii diferite in familia “salcie”, dar nu toate au salicin suficient pentru a avea rezultate. Cea mai bogata in salicin este scoarta de salcie alba (salix alba), intalnita cu precadere in Europa.

Potrivit unui articol al Uniersitatii din Maryland scoarta de salcie alba este la fel de eficienta ca si aspirina in ameliorarea starilor de durere si inflamatie (nu si de febra),  dar la un dozaj mult mai redus.

Studii stiintifice au arata ce scoarta de salcie este eficace pentru amelioararea starilor de:

–        febra;

–        dureri de cap; inflmatii

–        dureri de spate si de gat;

–        dureri menstruale;

–        gripa

–        dureri articulare

In acelasi articol al Universitatii Maryland gasim dozajul indicat pentru scoarta de salcie si modul de administrare, astfel:

1. La copii sub 16 ani nu se recomanda admistrarea!
2. Pentru adulti dozele recomandate sunt:

–          Coaja uscata: se fierb 1-2 lingurite de pulbere coaja usca in 200 ml de apa timp de10- 15 minute. Se lasa la odihnit 30 minute.  Se beau trei cani pe zi din acest ceai.

–          Sub forma de pulbere (disponibil doar in capsule) : 60-240 mg de salicilina pe zi; este ncesara recomandarea medicului pentru administrarea de doze mai mari;

–          Tinctura (1:5; 30%alcool): 4-6 ml de 3 ori pe zi.

Chiar daca salcia are mai putine efecte adverse decat aspirina, se recomanda totusi precautii in utilizarea ei in anumite situatii.

Atfel, persoanele alergice la aspirina nu ar trebui sa ia scoarta de salcie si ar fi o idee rea si pentru cei cu diabet zaharat, ulcer gastric, astm, boli de rinichi, hiperuricemie, guta, conform unui articol din altmedicine.about.com . De asemena, femeile insarcinate sau cele care alapteaza  trebuie sa evite utilizarea scoartei de salcie.

Webmed  afirma ca scoarta de salcie poate incetini coagularea sangelui si orice administrare ar trebui oprita cu 2 saptamani inaintea oricarei interventii chirurgicale programate.

Scoarta de salcie se recolteaza primavara, cand concentratia de salicina este cea mai mare. Se recomanda taierea ramurilor laterale tinere pentru a ajuta la conservarea copacului. Se utilizeaza coaja interioara, de culoare verde.

Dupa recoltare coaja se taie in bucati mici, se usuca in spatii special amenajate si bine aerisite si se depoziteaza in recipient opace, inchise ermetic.

Pe langa efectele terapeutice complexe expuse mai sus, salcia mai are si alte utilizari in societatea noastra:

Vopsitorie: scoarta ramurilor- pentru obtinerea culorii galbene.
Obiceiuri: Salcia era considerata ca aducatoare de rod, belsug si se punea la grajd, cotete, stupi precum si la porti, ferestrele caselor pentru sanatatea oamenilor; intalnita in creatii literare populare; folosita cu ocazia unor sarbatori religioase.
Apicultura: specie melifera – furnizeaza culesuri de nectar, polen, mana şi propolis.
Ornamental: specie rustica, cultivata in parcuri, gradini pe malul apelor

Probabil ca mai pot fi spuse multe despre aceasta planta. Daca ai informatii suplimentare sau experiente personale legate de salcie, te rog sa le impartasesti cu noi lasand un comentariu mai jos.

In urmatorul articol vom vorbi despre pedicuta.

Pana atunci, numai bine!

Cu prietenie,

Elena Badea.

 

Surse:

1. Willow bark – University of Maryland
2.  White Willow Bark – What Should I Know About It? – altmedicine.about.com
3. Willow Bark – WebMD
4. http://www.plante-medicinale.ro/pm/fisa_planta.php

 

Comments

comments